Teach3r's Blog

Teachers open the door, but you must walk through it yourself. Am numai 2 calitati: sunt constituit numai din defecte si detin toate viciile.

Arhive lunare: Februarie 2011

Matei, Marcu, Luca si Ioan

Fiecare specie presupune prin reducerea la absurd, că dacă 2 sume dau la fel în arealul de ciudățenii/specificații/prejudecăți, a 3-a dă la fel.
Ori, matematica, precum și viata, Legile lui Murphy, precum și târgul, etc, ne-au învățat, că aceeași supoziție, același „calcul”, interpretare nu poate conchide la nesfârșit după același set de reguli. Același „kkt” e scris în ADN, doar că libidinoșii anglo-saxoni, cu inteligența lor notorie, consideră mai importantă studierea suplinirii Ciocolatei, în detrimentul sexului.
Genetic vorbind e mai ușor să zici/scrii, că „plm, nu am timp”, decât să faci ceva în sensul productivității.
Nu „propovăduiesc” nimic în plus față de normalul denaturat, al cotidianului.
Animozități perplexe, reguli sociale infecte, care se anulează una pe alta, de la început până la bunul sfârșit violează vag, la sentiment, normă/dogmă de conduită personală socială.
„Dracoasagagica” avea dreptate într-un post, când sintetiza că societatea suferă de … „regulaționism”. Prea multe reguli de cacao, care ne fac viața de cacao. Mno, ea e oricum prea proasta ca să înțeleagă adevarata valoare, adevăratul înteles a/al afirmației, dar asta e altă discuție. Normele sociologice, le trasează doar frustrații, ca să se simtă integrați. Același lucru se întâmplă și cu sistemul educațional din păcate.
Un set de reguli transpus unei cohorte de amărâți nu e concludent. E descriptiv în detrimentul unui alt eșantion. Generalizarea ar produce beneficii, dacă nu ar exista excepții de la regulă, care de fapt nu o întaresc ci mai degrabă o antagonizează.
În final, afirm și susțin, (semnez daca trebuie) faptul că societatea e crescută, mai apoi întreținută și în final îndoctrinată, cu un set de reguli aiuristice, inutile, care nu mulțumesc deloc nici un fel de majoritate a populației.

Concluzie:
Trăim într-o țară, în care doar Legile lui Murphy par să mai funcționeze. Unde șansa ca ceva să meargă prost să se adeverească întotdeauna. Într-o lume croită strâmb, verticalitatea este anormală, iar atunci când un lucru este făcut strâmb de mai multe ori, în cele din urmă el devine corect.

Zăpadă-n Soare

Nu-ți pot defini tăcerea –
Și mi-aș limita plăcerea,
De-a te contempla în șoaptă,
Și-ați primi la schimb iubirea.

Taci mai des, vorbește rar,
Să te pot iubi în taină,
Nu pe fugă și-n zadar.

Lasă-ți mâna-n mâna mea să cadă,
Capu-ți într-o parte-nclină,
Strânge-mă-n priviri cu totul,
Și dorința în sărutu-mi să-ți suspine.

Află-mi rostul lângă tine,
Scoațe-ti din adânc temerea,
Lasă-te purtată-n valuri,
Căci de mine nu te saturi.

Timpul trece, timpul vine,
Și trecutul vine-n timp,
Precum mâine vine azi,
Viitorul a trecut.

Platitudini

Jur cu mana pe oliță,
Că n-am treabă cu culiță,
Dar cu manuțele-astea 2,
o să vă umplu de ouă;
Astfel vă spun adevărul
Nu cum a “luat” – Adam mărul.

Tipicari, snobi și vopsite,
Stereotipii vădite,
de pe sticlă adunate,
în cotidian ticsite,
violează bunul simț.

Conduita și moralitatea,
sunt concepte învechite,
trendu-acum în modă este,
fără moț, fără șosete.
Fără brâu, dar cu jartică,
să n-o doară sub burtică,
Pe prințesa bosumflată,
doamnă cu prestanță, gingașă,
nu siliconată.

La bambu se strânge lumea,
Seară de serată propașită,
Pregatită și-mbâcsită,
cu sudoare fină;
Nu cu miros de bovină.

Am schimbat Cofetăria,
cu spiceșop-uri, discoparti;
Cinema-ul, ca și teatrul cu 3D-ul;
“Doamna și (cu) vagabondul”,
Pe biance și pe vârciu.

Neam de traistă, țară tristă,
In neant murit-a moșii,
Dacă ne conduc tot proștii.

Au scumpit mâncarea frate,
și benzina!
Dar au legalizat curvia,
și minciuna și prostia,
Să plătim taxe pe moarte,
Pe speranțe și pe șoapte.

Ardă’ focu-n iad cu gheață,
Când s-o deștepta românul,
Zboară-n piață porcu’,
Când vom câștiga mai bine,
Poate-așa s-o umple codrul,
Cu Mihai Ștefan Corvine.

E de-ajuns cât trăim bine,
Bem cafea la tonomat,
Avem uichend în Maldive,
Dacă cinstea țării zace,
Precum Hagi Tudose… în Palat.

Forfetat fiind odată,
De munca-mi căutam,
las’ zeloșii facă punga lată,
Dosul imediat să-l devoalăm.

Dacă trăiești mai bine, …frate
Ridică fruntea lată
Și spatele-ostenit,
și sparge coșul morții,
învinge buba sedentară
și fii din nou stăpân pe țară.